Afecțiuni patologice

Afecțiunea patologică este o stare specială caracterizată prin obscurarea temporară și / sau amurgul conștiinței, în care o persoană nu este capabilă să se realizeze și să-și controleze acțiunile în deplină măsură.

Infecții patologice și fiziologice

În psihologie, termenul de afecțiune patologică este utilizat de obicei pentru a desemna o tulburare reactivă acută pe termen scurt a activității mentale, exprimată prin apariția unei reacții emoționale puternice inadecvate sau nemotivate sub acțiunea unuia sau a altui stimul.

Este necesar să se facă distincția între afecțiunile patologice și cele fiziologice. Acestea din urmă apar și instantaneu, se procedează rapid și se manifestă într-o schimbare bruscă a activității mentale și practice a omului, dar cu păstrarea sănătății, conștientizării și memoriei. Aceasta este o reacție normală la stimul (poate fi negativă și pozitivă).

Reacția emoțională pe baza căreia se poate dezvolta afecțiunea fiziologică este de zece ori mai slabă decât în ​​cazurile în care apare afectarea patologică.

Caracteristici caracteristice

În afecțiunile patologice se observă tulburări de dispoziție și conștiință, combinate cu acțiuni automate, uneori impulsiv-compulsive (intruzive), fără scop sau periculoase (acțiuni agresive în legătură cu pentru tine și pentru ceilalți, asalt, crimă). De obicei, după trecerea vârfului afecțiunii acute a afectării patologice, apare "atenuarea", se constată amnezie totală sau parțială.

Starea mai lungă a unei astfel de tulburări psihice reactive poate fi exprimată în manifestări maniacale (intensificarea persistentă și inadecvată a fundalului emoțional) și / sau manifestări depresive (depresie, apatie), precum și labilitatea emoțională (mobilitatea) în timpul tranziției de la o stare la alta. În acest caz, este necesar să se vorbească despre un simtomocomplex al psihozei maniac-depresive.

Desigur, astfel de cazuri necesită participarea unor specialiști, psihologi, psihoterapeuți și uneori chiar psihiatri.